Incearca noul chat AUDIO-VIDEO la un pret promotional!
BETA
Inregistreaza-te

Poza specialistului Delia Aldescu (Ciobancan)

Sunt offline

Trimite-mi o intrebare


Program de lucru

  • Luni:
  • Marti:
  • Miercuri:
  • Joi:
  • Vineri:
  • Sambata:
  • Duminica:

Delia Aldescu (Ciobancan)

Consilier marital, Psihoterapeut de familie si cuplu, Hipnoterapeut, Psiho-oncolog, Coach

Varsta: 41 ani
Expert in: Psihologia cuplului, Psihologia copilului, Psihotraumatologie , NLP
Apreciere




Curaj, sa fugim!

Poza
05 Noiembrie 2011

Daca ii intrebam pe unii ce este curajul, raspunsurile ne pot surprinde. De la hipnotizatorii de serpi, cei care inoata cu rechinii, cei care umbla singuri prin padure, cei care conduc cu viteza mare, cei care isi fac credite si pana la toreadorul care in fiecare dupa-amiaza, sfideaza moartea, raspunsurile nu se vor sfarsi.

Dar ce fac acesti curajosi cu anxietatea, cum si-o imblanzesc?

Pentru unii dintre noi, curajul poate fi vazut ca o himera. Singurul lucru cert care exista este frica, frica de a muri, frica de a suferi. Aceasta frica a permis umanitatii sa supravietuiasca prin capacitatea individului de a trece dincolo de emotia fricii prin gandire si de a organiza lumea din jur pentru a evita intoarcerea adevaratului pericol. Un copil invata de la adulti sau din propriile experiente ce poate fi un pericol pentru viata lui, pentru starea de bine si evita prin emotia de frica apropierea sau introducerea mainii in foc, in apa fierbinte, etc iar mai tarziu transforma aceasta emotie ori intr-o convingere statornica ori in curajul de a repeta experientele care ii produc anxietate.

Fiindca ce este curajul, altceva decat frica prelungita intr-un alt mod si provocata intentionat?

Am putea vedea umanitatea clasificata dupa o curba, la un capat al ei aflandu-se persoanele timide si neadaptate iar la cealalta extremitate se afla fobicii, fricosii, de asemenea neadaptati.

Ce inseamna neadaptarea pentru acesta minoritate evitanta? Este reprezentanta de restrictionarea stilului de viata si depresie. Fie ca vorbim de fobie de animal; fobie de mediu natural: furtuni, inaltimi, apa; fobie de sange, de injectie sau de accidente; fobie in fata unei situatii specifice, cum ar fi transporturile publice, tunelurile, podurile, lifturile, calatorile aeriene, condusul unei masini sau locurile inchise, toate acestea limiteaza viata.

Dar intre cele doua extremitati, majoritatea populatiei prezinta trasaturile adaptative legate atat de anxietate, cat si de stapanirea anxietatii, adica, cei care apreciaza in mod corect pericolul si isi stapanesc anxietatea in mod constant. Iar la mijloc ar putea sta curajosii, cei despre care am vorbit la inceput ca sfideaza frica, pericolul si moartea.

Daca comparam umanitatea cu viata animalelor, emotia de frica la cele din urma ori nu exista ori este foarte specifica. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca lipsa imaginatiei si a creativitatii la animale le tine departe de frica. Pe cand umanitatea, odata cu evolutia, a deprins frica de lucruri inchipuite.

Blaise Pascal, care, din cauza unui accident cu trasura, se temea de vid, scria: ‘’Daca cel mai mare filosof din lume se afla deasupra unei prapastii, pe un pod chiar mai lat decat ar fi nevoie, cu toate ca ratiunea il convinge de siguranta, imaginatia lui va fi cea care domina. Sunt multi cei care nu s-ar putea gandi la asta fara a pali si transpira.’’

Pascal nu facea atunci, decat sa vorbeasca despre sindromul fobic: frica fara motiv, reactii emotionale de angoasa si ganduri catastrofice, cognitii care implica o anticipare neplacuta a situatiei.

Aveti o frica persistenta si intensa, cu caracter irational, declansata de prezenta sau anticiparea confruntarii cu un obiect sau o situatie specifica?
Expunerea la stimulul generator de angoasa va provoaca sistematic o reactie anxioasa imediata, care poate sa ia forma unui atac de panica?
Recunoasteti caracterul excesiv si nemotivat al fricii?

Situatia care va genereaza teama este evitata si traita cu o anxietate maxima sau cu o disperare intensa?

Evitarea si anticiparea sau suferinta in situatiile de care va este teama va perturba serios obisnuintele, activitatile ori relatiile cu ceilalti?
Daca raspunsul la aceste intrebari este pozitiv, puteti sa va asezati in extrema curbei umanitatii, descrise mai sus.

De ce psihologia ii studiaza pe fobici si nu-si indreapta atentia spre curajosi? De ce oamenii de rand sunt mai interesati sa vorbeasca despre cei care infrunta pericole, isi risca viata, isi depasesc limitele? Ce se intampla in mintea unui toreador, care in fiecare dupa-amiaza, la ora 5, sfideaza moartea?

Terapeutii au ca si scop “imblanzirea” anxietatii celor care sunt neadaptati, in timp ce oamenii de rand sunt interesati de cei care isi escaladeaza frica si devin vedete sau modele pentru multi dintre noi.

Dar cum tese mintea umana atatea frici imaginare? De ce acum, mai mult ca niciodata se vorbeste peste tot despre risc, primejdie, catastrofa, boala, accidente, razboaie? In era in care evolutia in toate domeniile se lauda cu realizari exceptionale se lucreaza la doua capete. Produce frica, apoi garanteaza securitatea si linistea.

Cat de mult se ingroasa curba la cele doua capete? Care sunt statisticile si estimarile pe viitor? Raman intrebari deschise pentru fiecare dintre noi.

O nu, dar nu vroiam sa va produc o noua anxietate, dar din pacate asta am facut!

Delia Ciobancan,
Psihoterapeut, Consilier Psihologic
Cabinet Individual de Psihologie Delia Ciobancan
http://cabinet-psihologic-online.ro/


Numar vizualizari: 3121




Adauga comentariu