Incearca noul chat AUDIO-VIDEO la un pret promotional!
BETA
Inregistreaza-te

Poza specialistului Delia Aldescu (Ciobancan)

Sunt offline

Trimite-mi o intrebare


Program de lucru

  • Luni:
  • Marti:
  • Miercuri:
  • Joi:
  • Vineri:
  • Sambata:
  • Duminica:

Delia Aldescu (Ciobancan)

Consilier marital, Psihoterapeut de familie si cuplu, Hipnoterapeut, Psiho-oncolog, Coach

Varsta: 40 ani
Expert in: Psihologia cuplului, Psihologia copilului, Psihotraumatologie , NLP
Apreciere




Tristetea si proasta dispozitie la adolescenti

Poza
07 Iunie 2011

Numim tristete, sentimentele, emotiile, starile de deprimare pe care le traiesc o mare parte din adolescenti la un moment dat. Plictiseala care se leaga de tristete se caracterizeaza printr-o lipsa de interes, o senzatie ca timpul s-a oprit, ca nu are rost sa faci nimic, fiindca niciodata nu se schimba nimic.

Desi plictiseala se intalneste la orice varsta, la adolescenti se evidentiaza mai mult printr-o asteptare pasiva de a se intampla ceva si prin incapacitatea de a suporta aceasta asteptare. Adolescentul se poate plictisi singur sau in grup, lumea il plictiseste, parintii il plictisesc, viata este plictisitoare etc.

Plictiseala poate fi privita si ca un mecanism de aparare sau protectie impotriva emotiilor si pulsiunilor traite cu o intensitate excesiva. Ea ajuta la distantare, inhibitie si demobilizare.

Plictiseala este interpretata psihanalitic ca o tentativa exagerata de control a timpului si este folosita de adolescent pentru a impiedica aparitia depresiei.

Proasta dispozitie nu este depresia, ci un aspect particular al deprimarii. Este o stare, care exprima un refuz de a investi in lume, in fiinte dragi, o bariera impusa intre persoana si orice obiect sau actiune, care aparent conserva multa energie. Proasta dispozitie este o senzatie vaga, difuza, la limita dintre normal si patologic, si din fericire este o stare instabila, susceptibila de schimbare, care mentine un echilibru fragil intre adolescent si ceilalti.

Tristetea poate ramane in cadrul evolutiei normale a procesului adolescentei, dar poate sa se amplifice si sa dureze, iar acest lucru compromite evolutia normala si poarta denumirea de dispozitie depresiva.

Aceasta stare depresiva poate fi insotita de crize de plans, senzatie de tristete generala, schimbare de dispozitie si instabilitate afectiva. Astfel, adolescentul poate trece de la tristete la agitatie, cand un telefon, o veste, un prieten, o idee ii patrunde in lumea lui exterioara sau interioara.

Este gresit sa credem ca, labilitatea lui emotionala, care ii permite adolescentului sa treaca de la stari de bucurie intensa la crize de plans, ar tine de lipsa sinceritatii, mai ales ca aceasta labilitate emotionala este una dintre cauzele suferintei sale psihice.

Starea depresiva poate dura de la cateva ore pana la o saptamana intreaga, iar prelungirea ei reprezinta o amenintare, un risc de a deveni durabila si de a se asocia cu alte manifestari.

Starea depresiva poate fi insotita de anxietate minima, usoare dificultati de a adormi, senzatia de a nu fi capabil, reprosuri fata de parinti si uneori esecuri scolare.

Pot aparea idei in legatura cu moartea si chiar un gest suicidar cauzat de o impulsivitate greu de controlat. Adolescentul poate adopta, in unele cazuri, un comportament de lupta, daca se teme de instalarea unei stari depresive de lunga durata. Conducerea automobilului cu viteza mare, consumul de alcool sau alte produse excitante sau droguri, trecerea la acte de violenta, sinuciderea, sunt cateva exemple de comportamente de razvratire impotriva starii depresie.

Depresia mascata, este diagnosticata in cazurile de esec scolar, tulburari de alimentatie, sentimente de devalorizare, comportamente toxicomaniace, hiperactivitate, cand simptomele manifestate nu par a fi insotite de alte simptome care sa exprime direct depresia.

Astfel ca anorexia, crizele de bulimie, esecul scolar, unele comportamente delicventiale pot fi manifestari ale luptei contra starilor depresive. Alcoolismul sau toxicomania reprezinta o tentativa de autotratament a carui eficienta risca sa mascheze problematica depresiva, in timp ce in prim plan apar tulburari si complicatii legate de folosirea acestor produse.

Fie ca este vorba despre plictiseala, proasta dispozitie sau stare depresiva, aceste stari fluctueaza si se transforma rapid, indiferent daca modificarile provin din succesiunea gandurilor sau sunt cauzate de mediu. Diferentele importante care reies din fluctuatie, aspectul temporar, schimbator, sunt caracteristici ce fac posibila incadrarea lor in stari specifice ce pot fi denumite - proasta dispozitie, criza anxios-depresiva, stare depresiva, episod depresiv major si distimie.

Delia Ciobancan
Psihoterapeut, Consilier Psihologic
Cabinet Individual de Psihologie Delia Ciobancan
http://cabinet-psihologic-online.ro/


Numar vizualizari: 5078




Adauga comentariu