Incearca noul chat AUDIO-VIDEO la un pret promotional!
BETA
Inregistreaza-te

Poza specialistului Delia Aldescu (Ciobancan)

Sunt offline

Trimite-mi o intrebare


Program de lucru

  • Luni:
  • Marti:
  • Miercuri:
  • Joi:
  • Vineri:
  • Sambata:
  • Duminica:

Delia Aldescu (Ciobancan)

Consilier marital, Psihoterapeut de familie si cuplu, Hipnoterapeut, Psiho-oncolog, Coach

Varsta: 41 ani
Expert in: Psihologia cuplului, Psihologia copilului, Psihotraumatologie , NLP
Apreciere




Suferinta si copiii

Poza
06 Iunie 2013

Cand un membru al familiei moare, copiii reactioneaza diferit de adulti. Copiii prescolari vad moartea ca fiind temporara si reversibila, iar aceasta credinta este sustinuta de personajele de desene animate care mor si revin la viata. Copiii intre cinci si noua ani incep sa gandeasca mai mult despre moarte, ca si adultii, dar inca mai cred ca nu li se va intampla niciodata lor sau cuiva cunoscut si apropiat.

Putem adauga, fara sa constientizam, mai mult soc si confuzie unui copil caruia ii moare un frate, o sora, un parinte sau alt membru al familiei daca, ravasiti de durere nu suntem in masura sa facem fata cu responsabilitate ingrijirii copilului.

Parintii trebuie sa fie pregatiti constient de a da raspunsuri normale la intrebarile copilaresti cu privire la decesul in familie, precum si sa-si dea seama atunci cand un copil se confrunta cu dificultati in a face fata durerii. Este normal ca in timpul saptamanii dupa moartea unei persoane apropiate, unii copii sa simta imediat durere sau sa persiste in convingerea ca membrul familiei este inca in viata. Cu toate acestea, negarea pe termen lung a mortii sau evitarea durerii pot fi reactii nesanatoase emotional si pot duce mai tarziu la probleme mai severe.

Un copil caruia ii este teama sa participe la inmormantare nu ar trebui obligat sa mearga, cu toate acestea, onorarea sau amintirea persoanei decedate, intr-un fel cum ar fi aprinderea unei lumanari, faptul de a spune o rugaciune, crearea unui album, revederea unor fotografii sau a spune o poveste despre cel care nu mai este, poate fi de real ajutor. Copiilor ar trebui sa li se permita sa-si exprime sentimentele de pierdere si durere in felul lor.

Odata ce copiii accepta moartea, acestia sunt susceptibili de a afisa sentimente de tristete si tacere pe o perioada lunga de timp sau in multe  momente neasteptate. Supravietuitori, mai ales rudele, ar trebui sa petreaca cat mai mult timp posibil cu copilul, ceea ce ii arata clar copilului ca are permisiunea de a-si arata sentimentele in mod deschis si liber. Persoana care a murit a fost esentiala pentru stabilitatea lumii copilului, iar mania este o reactie naturala. Furia poate fi dezvaluita in jocuri violente, cosmaruri, iritabilitate sau o varietate de alte comportamente. De multe ori copilul isi va arata furia fata de membrii familiei care au supravietuit.

Dupa ce un parinte moare, multi copii se vor comporta mai matur decat sunt. Copilul poate deveni temporar mai infantil, cerand diverse alimente, atentie si mangaieri si avand foarte multa vorbarie. Copiii mai mici cred frecvent ca ei sunt cauza a ceea ce se intampla in jurul lor. Un copil poate crede ca un parinte, bunic, frate, sora a murit pentru ca el a avut o data dorinta ca persoana sa moara, intr-un moment cand s-au certat sau au fost suparati din diverse motive. Copilul se simte vinovat sau se blameaza pentru ca dorinta lui a devenit realitate. Copiii care au probleme serioase cu durerea si pierderea poate avea unul sau mai multe dintre aceste simptome:
- o perioada indelungata de depresie in care copilul isi pierde interesul pentru activitatile si evenimentele de zi cu zi;
- incapacitatea de a dormi, pierderea poftei de mancare, teama prelungita de a fi singur;
- actioneaza mult prea matur pentru o perioada indelungata de timp;
- imita excesiv comportamentul sau vorbirea persoanei decedate;
- repeta ca isi doreste sa se alature persoanei decedate;
- retragere sau izolare din relatiile de prietenie, sau
- scaderea drastica a performantelor scolare precum si refuzul de a merge la scoala.

Daca aceste semne persista, ajutorul specializat poate fi necesar. Un psihoterapeut specializat in terapia de familie sau psihologia copilului il poate ajuta pe copil sa accepte moartea si ii poate indruma pe ceilalti membrii ai familiei sa sustina procesul de doliu prin care trece copilul.
 
Psihoterapeut, Consilier Psihologic
Cabinet Individual de Psihologie Delia Ciobancan
http://cabinet-psihologic-online.ro/


Numar vizualizari: 2502




Adauga comentariu